Primavara incepe….de data asta …doar cu mine…

Ma macina niste ganduri de maturitate, la inceput de primavara. Oamenii pleaca si se intorc in viata mea (aceeasi) dupa o logica amuzanta si neinteleasa. Sunt mandra de mine. Nu-i mai transform in povesti inchipuite, ale mele. Repet greseli cu precizia unui chirurg exceptional fara sa ma mai supar pe mine. Astept in continuare sa mi se intample lucruri iesite din comun, dar nu ma mai deprim cand le cad aripile. Numar lunile care trec. Doua din anul asta deja. Nu mi-am propus sa fie cel mai bun (nu cred ca stiu ce ar insemna asta). Dar ma intreb de fiecare data daca va fi anul in care voi creste, în sfarsit.
Cred ca Dumnezeu are un unic scop. Acela de a ne convinge ca n-o sa vina niciodata din afara mai mult decat poate veni din noi. Ca intotdeauna am putut sa traim si fara oamenii care pleaca, si fara fericirea efemera pe care au adus-o in viata noastra. Trebuie uneori sa se întoarca sau alteori sa ne dezamageasca rau, pentru a ne da seama ca…n-au fost niciodata acolo. Ca oricum am fost singuri, singuri.
Nici in primavara asta in care sunt la fel de singura ca si primavara trecuta…nu s-a schimbat nimic…in continuare nu stiu cum sa fac lucrurile visate sa se intample. Nu stiu sa rostesc vorbele potrivite pentru determina pe cineva sa vina inspre mine sau sa nu ma uite atat de nedrept de usor. Intre visele care se plimba in continuu prin mintea mea si faptele banale cu care ma invart in lumea reala e un zid urias, chiar daca il acopar cu un zambet. Credeam ca cer foarte putin de la cineva , dar se pare ca e mult mai mult decat poate acel cineva sa imi ofere (asa cum orice numar pozitiv nenul e mai mare decat zero). dar spre deosebire de primavata trecuta , ca sa nu recunosc ca esuez lamentabil in a starni in oameni anumite reactii, ca nu stapanesc arta vorbitului, nici nu detin mijloacele si metodele de a pluti in lume (sau poate, pur si simplu, nu port parfumul potrivit), ei bine, prefer sa cred altceva. Ca toti aceia care mi-au trecut prin viata fara sa-si doreasca sa ramana (macar pret de o cafea vorbita) din neatentie, nepasare sau pur si simplu nefericire, m-au pierdut pe drum.
Primavara asta realizez ca iar sunt prinsa pe un peron pe care ratacesc singura de un numar de zile uitat, intre trenul spre inapoi si cel spre inainte. Uneori intorc capul spre trecutul care imi mai e înca drag, pe alocuri, pentru ca, invariabil, eram mai un pic mai altfel.. Fiecare compartiment are o culoare, poartă un parfum si contine pe acel cineva care mi-a fost aproape de suflet. Intr-unul ma vad cu el ca prima oara…inceputul..doi copii intr-un colt al liceului….pe scari… In altul, se aude muzica ce canta atunci in sufletele noastre… iar eu sunt o colega , o iubita geloasa….prea naiva si mereu plasata departe de lumina arzatoare a privirilor lui…. In altul, port un costum de baiat si joc un rol bine pus la punct..pe o scena improvizata intr-o sala de clasa…iar el…intr-un rol personal ..pe o scena personala..cu o actrita destul de proasta….,eu cu bocanci si un pic pieptanata…Apoi sunt intr-o statie de troleu..cu el de de mana…un sarut …miros de gutui….mirosul lui..al meu…impleticindu-se intr-un miros aparte….Si urmeaza cateva vagoane vesele si galagioase, din liceu, cu prieteni multi si dragi…cu noi mult mai slabi, cu mai putini bani (spre zero) si la fel de putine apasari, vad despartiri si impacari…motive..scuze..tradari…. Apoi trec mai departe cu un pardesiu negru…niste pantofi….o geanta si niste pantaloni din raiat…. . Si, de aici, parca viteza e mai mare si rotile se invart tot mai repede, iar vagoanele fug unul dupa altul. Toate visele, toate povestile, toate serile, toate noptile. Multe ganduri, putine idei, realizari rare si muncite, dat din umeri si resemnare. Iluzii. Unele scrise. Altele…uitate. Ultimele vagoane trec intotdeauna cel mai repede.
Privesc apoi spre trenul care fuge in directia opusa. Mai sunt cativa oameni in vagoane, chiar daca mai putini si nu la fel de zgomotosi. Haine frumoase, multe parfumuri, ideea de acasa. Doua pisici lipicioase , un caine…. vise multe, idei putine, resemnare etc. Nu, nu “se mai intampla”. Nu mai are când. Un şirag de perle si multe promisiuni. Probabil nişte ochelari , ciocolata buna, diversa si neasteptata. S mai departe? Alte ganduri , iluzii (unele scrise, restul uitate) .
Exista o linie de mijloc pe un peron ratacit, dintre doua trenuri care merg cu viteza mare, in directii opuse. Asa incat nici un curent de aer sa nu te traga prea tare spre unul dintre ele. Trebuie sa stai foarte drept, cu manile pe langa corp, si sa inchizi ochii, intrebandu-te care dintre ele va trece primul. Cand se va duce si următorul. Acolo ma aflu eu, de un numar de zile pe care l-am uitat. Stau pe loc, cu ochii inchisi. Nu vreau sa ma atragă nici culorile, nici parfumurile, nici oamenii dragi din vagoane. Nici măcar mirosul lui, saruturile…visele ce le aveam in doi…. Nici ciocolata abia gustata. Sunt exact pe granita dintre trecutul si viitorul meu, pe care as dori-o stearsa pentru totdeauna, incapabila sa ma misc. De teama. Teama sa ma intorc, teama sa merg inainte.
Si primavara asta incepe ..doar cu mine….am hotarat sa incep un vis nou si lung, cel mai lung dintre toate. Din categoria celor care depind doar de mine si sunt doar o problema de timp. M-am gandit bine, bine de tot, ce m-ar face fericita….se spune că nu e bine sa iti faci prea multe planuri. Mai ales in legatura cu oameni pe care abia i-ai cunoscut. Nu e bine sa-ti scrii scenariul propriei vieti, in care sa joace si altcineva, pana nu aduni destule informatii, pana nu verifici minutios sursele si poti aduce argumente pertinente. Nu de alta, dar risti sa cazi de sus si sa doara rau. Rau si ireparabil. Si sa mai si starnesti hazul,(nu stiu ce e mai penibil)…….exact asta am sa fac ….

2 răspunsuri la „Primavara incepe….de data asta …doar cu mine…

  1. e dragut ca visul tau sa fie unul real…plin de compasiune si incredere…imi place ceea ce ai scris…sunt de parere ca ai nevoie de un suflet care sa te mangaie

  2. Pingback: Mesaj de 1 Martie | Haotik.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s