Testament (comentariu)

Testament
de Tudor Arghezi

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţa căpătâi.
Ea e hrişovul vostru cel dintâi.
Al robilor cu săricile, pline
De osemintele vărsate-n mine.

Ca să schimbăm, acum, intâia oară
Sapa-n condei şi brazda-n calimară
Bătrânii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Şi leagane urmaşilor stăpâni.
Şi, frământate mii de săptămâni
Le-am prefecut în versuri şi-n icoane,
Făcui din zdrenţe muguri şi coroane.
Veninul strâns l-am preschimbat în miere,
Lăsând întreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, şi torcând uşure
Am pus-o când să-mbie, când să-njure.
Am luat cenuşa morţilor din vatră
Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră,
Hotar înalt, cu două lumi pe poale,
Păzând în piscul datoriei tale.

Durerea noastra surdă şi amară
O grămădii pe-o singură vioară,
Pe care ascultând-o a jucat
Stăpânul, ca un ţap înjunghiat.
Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.
Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbăveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptăţirea ramurei obscure
Ieşită la lumină din padure
Şi dând în vârf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii întregi.

Întinsă leneşă pe canapea,
Domniţa suferă în cartea mea.
Slovă de foc şi slovă faurită
Împarechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte.
Robul a scris-o, Domnul o citeşte,
Făr-a cunoaşte ca-n adîncul ei
Zace mania bunilor mei.

comentariu

Poezia Testament de Tudor Arghezi deschide primul volum al scriitorului ” Cuvinte potrivite” aparuta 1927, este o arta poetica prin definirea metaforica a creatiei si prin exprimarea conceptiei cu privire la procesul poetic . Este un text programatic si inovator potrivit perioadei in care acesta apare, perioada interbelica, iar din aceasta cauza apartine directiei oderniste.Testament aduce perspective noi in incercarire de definire si autodefinire.
In poezia Testament sunt prezente idei privind dimensiunile estetice, etice si sociale ale creatiei, regasim identitatea intre planul autorului si cel al eului liric.Opera dezvolta un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si despre viata poetului, despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale , intr-un limbaj literar si particular.
Poezia apartine directiti moderniste pentru ca impune forme noi in cadrul creatiei artistice, produce adancirea lirismului si ambiguitatea limbajului particular, construieste metafore socante, potrivit esteticii noi prin care elementele uratului se transforma in frumos.
Testament se incadreaza in directia modernista prin rolul asumat de poet de a crea si de a reflecta asupra creatiei sale, un fel de ” lirism voluntar”. De asemenea interesul autorului se indreapta spre raportul dintre inspiratie si tehnica poetica punand problema cuvantului, a capacitatilor acestuia de a re-crea lumea.
Tudor Arghezi opteaza pentru o poezie moderna construita din strofe poliforme , cu o prozodie inedita. Textul este considerat o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acestuia.
In viziunea lui Arghezi , poetul este doar un creator orgolios si dublu determinat.El deschide relatia paternala cu un cititor abstract, pentru care aduce un mesaj trecand prin generatii succesve.El este un fauritor, ” slefuitor de cuvinte” care filtreaza trairile neamului prin propria sa constiinta.
Rolul poeziei este cel de transfigurare a orcaror aspecte ale realitatii prin cuvinte si imagine artistica, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat , grotesc sau sublim poate fi considerat material poetic , asta pentru ca dupa parerea lui ” Diformul produce surpriza”.
Fiind un monolog adresat , lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica, transmisa in mod direct iar la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii (marcile eului liric : ” nu-ti voi lasa”, ” eu am ivit”, ” le-am prefacut” etc.)
Tema poeziei o reperezinta conceptia asumata a poetului de a echilibra tensiunile dintre ” Slova de foc ” si ” slova faurita” in creatia cu valoare testamentara. Poezia-carte e o treapta spre cunoastere, un hrisov ( hrisov = act domnesc in Evul Mediu) ” al robilor cu saricile pline/ de osemintele” filtratre prin fiinta poetului,
Motivul central al textului este acela al cartii, care simbolizeaza ideea de cunoastere, are legatura spirituala intre generatii, pentru ca in ea se oglindeste ” seara razvratita” a stramosilor ce au urcat ” prin rapi si gropi adanci ” , dar si ideea de truda , de mestesug , de pasiune, Cuvantul ” carte” are o bogata serie sinonimica in text: testament, hrisov, cuvinte potrivite.
Atitudinea poetului reiese si din restul morivelor care apar in text:

– motivul tapului: care sugereaza pe o parte fortele demonice iar, pe de alta parte, sacrificiul , ispasirea tuturor pacatelpr savarsite, prin magia cuvantului.
– motivul revoltei: imbraca forme semnificative dar nu dramatice ” Durerea noastra surda si amara/ O gramadi pe-o singura vioara”; ” Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/ Si izbaveste-ncet pedepsitor/ Pdrasla vie-a crimei tuturor”, ceea ce contureaza ideea ca poetul constientizeaza care este rolul sau de parinte, creator de noi universuri inchise in cartea-treapta.
– motivul metamorfozei : al transformarii uneltelor de creatie ” ca sa schimbam , acum intaia oara/ Saba-n condei si brazda-n calimara”.
TItlul este o metafora care ilustreaza foarte bine conceptul vizat,cu sens conotatv exprima ideea de mostenire lirerara ” act oficial” adresat urmasilor -cititori.
Incipitul este conceput ca o adresare directa a eulul liric catre un fiu spiritual ” Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte, / Decat un nume adunat pe’o carte „, opera sa, o treapta spre cunoastere, apare motivul mortii care acentueaza ideea ca atat creatorul cat si urmasii sai sunt raspunzatori de pastrarea valorilor continute in carte.
Compozitional , poezia are cinci strofe, alcatuite dintr-un sir inegal de versuri; peima strofa are opt versuri (o octava, contine monologul adresat al eului poetic catre cititorul abstract ) a doua strofa un catren (patru versuri) a treia si a patra strofa sunt strofe polimorfe ce construiesc ideea ca lumea se metamorfoseaza in dimensiune spirituala , strofa a cincea o octava (reintereaza ideea ca poezia se naste din tensiunea creata intre har si mestesug.)
Opozitia robul-Domnul se regaseste in versul ” Robul a scris’o, Dmnul o citeste” si reda relatia dintre scriitor si cititor , in care robul -poet si a ajumat statutul umil , de truditor al cuvantului.
Elementul de recurenta este metafora „carte ” care are un rol important in organizarea materialului poetic
Poezia Testament ilustreaza unitatea de conceptie si de viziune a lui Arghezi asupra exstentei!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s