Exceptia….

Sunt multe chestii pe care inca nu am capacitatea de a le intelege si de a mi le explica intr-un mod corect…. si totusi de ce adevarata personalitate a celor pe care ii iubim sta mereu la intersectia dintre noi si…lumea intreaga?
Uneori, iubirile pe care le traim seamana cu niste carari infinit de inguste…cu niste poteci strajuite cu ziduri pana la cer , atat de stramte incat nu mai incape nimeni altcineva inafara de noi si „EL”. Desi de spune ca dragostea e oarba, in ultimii ani mi-a dat mai insistent tarcoale senzatia ca…. defapt , noi suntem cele care aleg sa-i puna grijuliu mana la ochi , declansand un soi de orbire voluntara , teribil de convenabila .De multe ori … in momente de maxima singuratate , cand nevoia de afectiune atingea pragul de sus, m-am intrebat la randul meu pana unde as fi dispusa sa merg cu compromisul… daca as putea sa trag linia lucid si decisiv intre sentimentele inexplicabile pecare mi le trezeste o anumita persoana si defectele ei evidente care , in mod linistitor …nu au legatura cu mine, ci cu….restul lumii. Acele defecte care nu ma afecteaza direct , dar care … la fel de inexplicabil precum fluturasii pe care mi-i trezeste individual… reusesc sa-mi zandare un soi de intuitie , facand sa palpaie lumina rosie de alarma…. dar imi aduc aminte incercarea mea esuata de a incerca sa-l conving pe prietenul meu cel mai bun ca iubitul meu e ok…. „Dar e atat de dragut , e atat de amuzant si de romantic…” asta cand toata lumea ii nutrea o antipatie cronica ireversibila (cu prietenul meu cel mai bun in frunte)…”Ma face sa rad” am continuat eu …”e spontan , imi da sms-uri de buna-dimineata si de noapte buna , pot vb cu el despre orice…”… imi aduc aminte ca ma asculta rabdator , dand din cap la unele fraze ale speech-ului meu iar la final in loc de aplauze , a concluzionat sec…”Bun deci , sa inteleg ca baiatul asta este perfect , are umor , opinii , farmec, inteligenta, spirit , dar toate astea numai si numai…cu tine”….am tacut un pic … pentru ca intr-o singura propozitie sintetizase un adevar enuntat direct chiar de mine, dar pe care nu prea vroiam sa-l accept …exact asa …ce e drept , la toate intalnirile cu amicii mei el fusese ursuz …chiar ff ursuz…un strop badaran si pe alocuri foarte anisocial… si daca e sa fiu sincera daca ar fi fost iubitul oricareia dintre prietenele mele , l-as fi etichetat lejer drept un mare nesuferit cu aere si i-as fi soptit la urechea nefericitei de la bratul lui un sincer „Fugi cat te tin picioarele”. Doar ca evident , eu eram proptita de bratul lui , totul era ….”alfel”…inclusiv EL…
In schimb am intalnit de-a lungul vremii oameni care isi declara iubirea ca pe o scena , in vazul tuturor … oameni capabili sa cumpere o florarie intreaga sau sa dea gata tot stocul de ciocolata al cofetariei de pe colt doar pentru ca o anumita persoana sa se simta chiar rasfatata…. dar care fiindca au bratele incarcate cu flori si bomboane de ciocolata , nu reusesc sa vada sau sa simta nimic in jurul lor….si oricat le-am cauta scuze … nu putem sa ocolim adevarul chiar daca este incomod…pentru ca nu prea le pasa de nimic altceva…. acuma nu stiu cum sunt altii …” dar eu… vreau sa pot sa vad lumea prin ochii persoanei iubite, sa-mi doresc sa o vad…si vreau sa-mi placa ceeace vad…”..
Dupa ultima mea incercare esuata de a impartii din viata mea cu cineva am avut o revelatie subita a zonei gri in care sunt gata sa infing tarusul de demarcatie dintre inima si ratiune .. . la bunatate. Aici se rupe filmul! LA bunatate sau mai bine zis la absenta ei….. pentru ca NU…chiar numai cred in veridicitatea sentimentelor cuprinse intre acolade, paranteze drepte…, ca la matematica…in intervalul cuprins intre inatalnirea noastra si sarutul de ramas bun , va fi un om indragostit , cu privire blanda,discurs cumpatat,si pareri cu bun-simt… pentru ca dupa ce ne vom fi luat la revedere , va redeveni un individ egoist , indiferent , care da cu piciorul in cainii vagabonzi , inghionteste babutele la urcarea in autobuz si posteaza pe FaceBook pareri extreme , pe care e capabil sa si le sustina pana in panzale albe. si acuma ma intreb… „Care e adevaratul lui chip?…cel al indragostitului ori cel al incantatorului badaran care isi arata muschii cu lumea intreaga?”……si imi aduc aminte ca atunci cand eram mica spuneam ca nu voi putea iubi niciodata un baiat care sa nu fie blond cu ochi albastri. Apoi ca nu voi putea iubi niciodata pe cineva mai scund decat mine pe tocuri…. epuizand toata lista cu „trebuie sa…” am ajuns sa ies si cu persoane care ….na nu aveau nici o ideea de ce anume vroiau sa faca cu viata lor…dar care vorbeau cu atata inflacarare despre pasiunile lor incat nu puteai sa nu ii admiri…. si la fel , m-am surprins intorcand capul in partea cealalta cand un individ frumos, destept si devreme acasa se pregatea sa-mi jure iubire vesnica la nici un minut depa ce sa rastise mitocaneste la chelnerita care uitase sa-i aduca un pliculet de zahar la cafea……..
De asta…. numai cred in divezi circumstantiale si lucruri care nu se pun la socoteala … cred in suma lucrurilor marunte care ne definesc si in puterea gesturilor pe care le facem cand nu suntem priviti… si cred in ceea ce suntem in momentul in care nu incercam sa parem altceva….iar atunci cand inima mea incearca s-o ia la goana inaintea ratiunii….ma intreb….”Daca intr-o buna zi , voi inceta sa mai fiu EXCEPTIA?” … si asta pentru ca uneori nevoia de a te simti iubit si apreciat te inghionteste sa ai incredere si sa crezi .. mai presus de intuitie …ca imaginea pe care o privesti prin fereastra sperantelor tale este, de fapt o insula exotica a fericirii , nu un poster scos in graba la o imprimanta alb negru.Ca omul din fata ta poate fi capabil si de altceva in afara de flori si ciocolata ….poate tocmai de aia nu am cerut niciodata flori si ciocolata…am cerut sinceritate fata de mine si fata de ei….le-am cerut sa creada si sa le pese… si mai presus de emotii si sentimente , am incercat sa vad dincolo de linia orizontului , ceea ce va ramane la final dupa ce toti fluturasii din stomac si din inima se vor risipi……. BUNATATEA ….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s