inceput 4

„Am vazut-o ..fata din visul meu….purta o palarie neagra si era in aceiasi clasa cu mine… era o fata obisnuita..care radea frumos…care vb frumos cu toata lumea…si era apreciata pt munca ei din clasa…se implica in cauze nobile ca stransul banilor pt nevoiasi…propagande pt protejarea animalelor pe cale de disparitie…tot felu de chestii….o chema Alice…nu cred ca am intalnit un om mai bun ca ea…problema era ca nu stiam cum sa am apropii de ea…sa o previn intr-o oare care masura….natura mea rece nu m-a lasat niciodata sa-mi arat sentimentele fie ele de iubire ..sau de ura…am incercat intotdeauna sa-mi reprim orice sentiment…si in plus imi era frica sa ma apropii de umani pt ca fiara din mine putea sa iasa mai usor asa….tentatii ..chestii…dar n-am avut incotro….si a trebuit sa ma apropii de ea ca sa-l descopar pe cel din visul meu….”

Anunțuri

Inceput 3

” Miros de om ma imbie sa gust din fructul interzis….sa ma las prada pacatului….pe zi ce trece ma straduiesc sa devin mai umana decat imi poate pielea….si cu fiecare clipa parca ca ma afund in ceea ce sunt cu adevarat..un vampir….cu o sete de sange istovitoare…o sete ce ucide si cel mai uman lucru din mine….
Ieri mi s-a intamplat cel mai ciudat lucru…in 250 de ani nu mi s-a intamplat asta ….am adormit…si-am visat ce o sa se intample deabea azi….si dintr-o data m-am trezit in mijlocul noptii…am incercat sa ma ridic dar o forta inexplicabila ma tinea parca lipita de pat ….si am simtit ca nu sunt singura in camera mea….mai era cineva…cineva care inca se ascunde…care ma urmareste….caruia ii simt mirosul…cineva ma vaneaza….si nu m-am simtit pana acum o prada..initial am crezut ca inca visez dar eu noaptea nu dorm….nici n-am cum…pt ca noaptea ma lupt cu fiara din mine care vrea sa iasa…vrea sa iasa sa ucida…ca un animal feroce..dar eu sunt mai puternica decat fiara…sau cel putin asta tind sa cred…din moment ce ea nu a mai invins de foarte mult timp…….dar am continuat sa caut un raspuns si desi era noapte si monstrul din mine inca nu vroia sa iasa..am iesit din camera…iar .cand am ajuns in dreapta usii de la baie ,am vazut ca acolo era lumina aprinsa.Am intrat. Ma uitam de jur imprejur si deodata ochii mi s-au atintit spre cada..fara nici o frica.M-am apropiat.Am vazut in cada o fata intinsa,intepenita .Avea capul intr-o parte,astflel incat eu nu ii puteam vedea fata…si .m-am aplecat spre ea sa ii intorc fata….Parca semana foarte bine cu cineva dar nu imi dadeam seama cu cine.Am privit-o in ochi si parca incepea sa-si revina..iar ochii ei atintiti asupra mea…acei ochi ce ma rugau sa o salvez…sa o crut ..de cruda-i soarta… .Atunci am simtit cea mai mare frica din lume ,incremenisem,eram zapacita si tremuram toata,vroiam sa fug imediat..caci ea era plina de sange iar demonul din mine..imi cerea o gura din acel sange…..dar o gura era suficenta sa-l las sa scape dinauntrul meu …iar eu sa fiu ceea ce am urat din totdeauna…sa fiu una de-a lor…una in plus pe acest pamant negru si arid de orice sentiment frumos…..Dar cand am pus mana pe usa m-am adus aminte ca nu m-am spalat pe maini..de sangele ei care totusi era cea mai mare tentatie a mea atunci…defapt nu era a mea ci a monstrului din mine ..si m-am intors… Fata aceea nu mai era acolo ,cred.Am deschis apa dar nu se auzea nici un zgomot…si atunci m-am dat seama ca nimic din ce se intamplase nu avuse nici un zgomot..pentru ca nici fata nu mi-a zis nimic..nu a tipat..nu a plans..doar ma privit cu niste ochii de ruga…amestecat cu un reprosh…caruia eu nu ii gasesc rostul..nu eu am ales sa fiu ceea ce sunt…oricum .pana atunci nu auzisem nici un sunet….Am privit in oglinda …dar nu vedeam nimic,nu ma vedeam nici pe mine…….toata noaptea m-am gandit la un inteles la tot nimicul asta….ca mai tarziu sa inteleg ca trebuie sa o gasesc pe fata asta ..e intr-un pericol si doar eu stiu asta eu si umbra din camera mea…..
Si asta e un mister mai greu de deslusit…
dar sunt mai sigura ca mai sunt si altii ca mine…si nu ar trebuii sa simt frica…frica ne pregateste pentru o actiune fizica – mai ales fuga. Comportamentele pe care ni le inspira frica pot fi diferite, uneori iti poate da curaj, alteori te poate impietri….eu oare cum voi reactiona?…pentru inceput o voi cauta pe fata asta…si trebuie sa o gasesc cat mai repede….

Albert: Hei buna…esti noua in cartier?
EU: Da ..buna..
Albert: Ma numesc Albert suntem vecini…ieri te-ai mutat aici..si am vrut sa-ti zic bine ai venit!
Eu: Tiffany…oo multumesc…ma bucur sa am vecini ca tine…
Albert: Si de unde ai venit Tiffany?
EU: din Canada…
Albert: si te-ai mutat singura?
EU: da ..am cam ramas simgura ..si asta e n-am incotro
Albert: scuza-ma n-am vrut sa te fac sa-ti amintesti lucruri triste…
Eu: e ok..daca nu te superi putem lasa discutia asta pe mai tarziu..sunt un pic grabita….
Albert: da e ok:P doar suntem vecini avem tot timpul din lume de stat de vb..
Eu: ma bucur ca nu te superi pa pa ..see you
Albert: bye bye
Asta e o discutie obisnuita per ansamblu..dar am avut o senzatie ciudata…..e primul om pe care n-am dorit sa-l musc…nici numai stiu daca e om sau nu..pt ca nu mirosea a om..si n-am putut sa-i citesc gandurile…si m-a tulburat ..lucru chiar ciudat in cazul meu..probabil si de aia am incercat sa-l evit pe cta posibil….si iata si asta e un lucru ciudat decat am ajuns aici in New York..sunt mai agitata decat de obicei si asta pare sa bucure fiara din mine ce vrea sa iasa afara cu orice pret folosindu-se mai mult pe tulburarile mele …..”

Inceput (2)

” azi mi-am zis ..vreau sa aflu cine sunt … si dimineata cand m-am trezit m-am simtit ca un prunc …parca as fi dat timpul inapoi ..inapoi la cabana din padure..la mama..la fratii mei ce ma priveau mereu pe intuneric….si mi-am continuat viata… am 18 ani acum… a venit vremea sa ma eliberez, sa dau frau liber spiritului nonconformist, rebel, liber….un orash nou..o viata noua….oare mai sunt si altii ca mine.? daca stau si ma uit pe geam nu rezolv nimic….nu sunt facuta sa urmez regulile altora ci numai pe ale mele! Sunt facuta sa fiu sclava propriilor mele principii!..poate cand am sa ma plictisec de mine asa , am sa ma schimb am destul timp…un lucru e sigur n-am sa ucid pe nimeni….
Azi ma inscriu la liceu..hotelu in care sunt cazata e ca un cimitir…multe reguli care ma ucid ….nimeni nu intelege ce vreau eu….traiesc asa de 250 de ani….aceiasi infatisare..aceiasi privire care ucide..ingheata sangele uman…eu nu vreau asta..nu vreau sa ucid….si aici sunt chiar singura…sau cel putin asa cred….cel mai urat lucru in a fi nemuritor este ca toti ceilalti la care tii pleaca si tu numai pleci…ii vezi cum rand pe rand te parasesc toti…si tu ramai sa-i plangi teoretic caci in cazul meu nu am varsat vre-o lacrima pt cineva ..fiintele ca mine nu sunt facute sa simta anumite trairi si sentimente ….noi suntem reci..animale ce omoara cu sange rece si fara remuscari sau mustrari de constiinta… ii miros de la departare si imi provoaca o foame avida si ne controlata…dar incerc s acaut in mine argumentele necesare care s ama opreasca la timp …nu as vrea sa produc vreo catastrofa…si noaptea….ar trebuii sa fiu inchisa intr-o celula la un penitenciar parasit si cineva sa arunce cheia…desi daca m-as forta un pic as iesi si de acolo…. e groaznic sa-ti negi originile …sa-ti urasti tatal pt ca te-a facut asa….este o povoara sa fii ca mine….un chin al naibii de placut uneori si enervant de neplacut de cele mai multe ori…dar New York-ul ma asteapta..am sa-l explorez toata ziua ..iar la noapte am sa ma cufund in lectura ..am sa imi tin mintea concentrata asupra unui lucru si am sa uit de dorinta de a vana…….”