7 ani

658x0_2silvia_text_stres

Hmmm…. au trecut 7 ani de cand am scris primul post in acest blog….. nu m-am gandit sa scriu pentru o cauza anume , sa am un domeniu de batut campii , in  general scriu pentru mine, sa-mi descarc gandurile si frustrarile desi in ultima perioada am lasat-o balta cu scrisu pentru ca nu am timp sa respire bine…. cum zic de felul meu „am intrat in sistem si numai am timp pentru nimic”, cei pentru sistem imi vor comenta ca nu stiu sa ma organizez …. NU E ADEVARAT , sunt un om organizat … daca eram un robot, eficienta era mai mare si cu siguranta reuseam sa si scriu  cuvinte fara sens, reci si fara structura si sentimente… dar pentru ca sunt om , timpul nu-mi ajunge.

1950s 1960s Overwhelmed Stressed Woman Answering Four Black Telephone Phone Receivers At One Time

Da stiu …. scuze ….si iar scuze… asta le spui prietenilor pe care nu reusesti sa-i mai vezi… pentru ca esti obosit  si satul de ipocriti, esti obosit si sa-ti faci baie uneori….esti obosit sa mai pui la indoiala increderea pe care o mai ai in lume…. toti iti vor binele ….nu-I lasa sa ti-l ia :)))

gestionarea-stresului-la-munca-asociata

Tara asta nu e pentru oamenii de rand, nu sunt sanse pentru copii care nu au  parinti cu bani , murim de foame  si de frig …. in conditiile in care supermarketurile sunt pline cu  alimente ….ne hranim cu visele ca intr-o zi vom ajunge sa avem job-urile pentru care ne pregatim in universitati …. ca vom avea o casa…sot/sotie si copii…. cand copiii suntem noi.

stresrth

In 7 ani de cand scriu in tara asta nu s-a schimbat nimic ….doar eu am mai crescut si vad lucrurile un pic mai altfel …. suntem din mai rau in mai rau….si continuam sa fim la fundul Europei…..

627x0

Toti prietenii mei pleaca in Anglia, Scotia, Polonia, am rude pe care nu  le-am mai vazut de ani buni plecate in alte tari….bine nu reusesc sa-mi vad bunicii care sunt in Romania la cateva sute de kilometri,  DE CE mai mir?…. pentru ca marile corporatii carestres angajeaza nu se gandesc la angajat ci la buzunarele lor… de ce s-ar gandii la fraierii care nu au loc de munca si accepta sa munceasca pe 2 posturi dar cu un singur salariu…doar au rate de platit tot la cei pentru care lucreaza….care au posturi facute pentru roboti nu pentru oameni… si daca vrei sa renunti ? unde te duci?  iti eu unde la o alta corporatie la fel …care la fel plateste prost, te munceste maxim, te tine in frig, fara pauza de masa , rapoarte, etc…. stapanii birocratiei …stresul ucide …poate asta exista atatea griji… suntem prea multi pe planeta asta…. ne mai curatam si noi cu atatea griji, stress….

stresul-ocupaional-psihologia-muncii-5-638.jpg

Facem revolutie ? la ce e bun…cad astia si vin altii…. conceptia oamenilor s-a schimbat … acum nu e ok sa faci bine…nu e ok sa deschizi gura sa spui pentru ca esti considerat nebun, nu-ti convine pleaca …gasim pe altcineva, asta e gandirea, am pierdut respectful cel mai important ….RESPECTUL FATA DE PROPRIA PERSOANA…. nu ne mai iubim …

nu stiu cat de coerenta am fost in acest post… sunt foarte suparata …

sa ne si amuzam pe final ….

 

totul-se-fura-in-tara-asta_38351f2d7cba6a

 

4%20Etape%20de%20evolutie%20a%20sanatatii.jpg

Dark Rose 😦

vvvv

 

 

 

Reclame

… rutina … nimic mai mult

….rutina , nimic mai mult... asta e cauza pentru care nu am mai scris de ceva vreme… oricum nu sunt un om constant , aici ma refer la parte cu postatul de povesti , impresii etc…
Sincer mi-e frica de rutina … sa te trezesti la 5 dimineata , sa te pregatesti sa mergi la munca…sa astepti troleul vre’o 5 minute cand nici macar nu ti-ai baut cafeaua dar ai mancat totusi vestitul iaurt de dimineata si sandwich-ul pe care abea l-ai scos de la sandwichmaker si nu a apucat sa se raceasca… ca mai apoi sa ajungi la statia de autobuz si sa-l astepti vre’o 10 min , sa-ti deschida una un mos frustrat si foarte ursuz …. si apoi sa faci un drum de o ora pana la mangalia….sa vezi pe geamul autobuzului marea frumoasa si libera si sa vrei sa te arunci in valuri … sa vezi terasele si hotelurile minunate cu vedere la plaja si sa-ti doresti sa te cazezi in ele si sa stai acolo o vara in loc sa pleci la munca…sa-ti inchizi ochii pentru o ora si sa fii in paradis fara a te simti prost ca pe ceilalti i-ai lasat acasa !
Dar totul se naruie cand ajungi la destinatie…sa treci de poarta si sa faci un drum pana la birou… acolo unde stai la un pc….si cam atat….si sincer sa astepti pauzele , sa-ti doresti sa vina mai repede… sa te uiti in jur si sa vezi cum toata lumea munceste si sa nu sti efectiv de ce anume sa te apuci … la 12:00 sa mananci minunatul sandwich si sa bei o cana cu apa … si sa continui in a face nimic… si nu e rau … nu ma plang doar ca na sunt inca la inceput … invat , invat si iar invat … dar continuam … astepti sa pleci acasa iar cand insfarsit se face 17:00 ai pornit spre poarta , spre acelasi sofer moracanos , care oricum e acrit de tot si nu-si schimba fata nici de sarbatori , acelasi drum doar ca soarele apune si nu rasare … aceiasi oameni doar ca numai miros a parfum… bine nu ai sesizat daca dimineata miroseau a colonie… oricum majoritatea sunt barbati… needucati si misogini care se uita la tine ca la o bucata de carne si nimic mai mult…mai explicit ca la o papusa de plastic care nu face altceva decat sa se miste de colo colo incapabila sa gandeasca sau sa poarte o conversatie inteligenta…. in other case…ajungi acasa unde te asteapta o casa vraiste , hainele de spalat si calcat , florile sa le uzi , si cratitele sa faci mancare… si la final stai si de gandesti….ca nu pentru asta te-ai pregatit 23 de ani , ca nu la asta sperai cand te-ai inscris la facultate … si da rutina te deprima….te gandesti ca peste 3 ani ai sa te mariti si ai sa ai copii , ca viata ta va fi mai mizerabila decat acum…ca ai sa-ti duci copiii la scoala , ca ai sa gatesti , ai sa faci curat, ai sa calci rufe si ai sa le speli pe cele murdare, iti vei vedea prietenii odata pe an si atunci de sarbatori…si parca nu esti pregatita pentru o asemenea viata….no sens…

hmmm….asta a fost o cugetare a mea in urma cu cateva zile…. nu stiu cati dintre voi sunteti pregatiti de viata asta de dupa universitate… acum ca mai am un an de facultate incep sa-mi fac ganduri…si sincer prefer sa-mi bat capu la facultate , sa muncesc cu jumatate de norma, sa ies cu prietenii la suc , sa pierd timpul la laptop , prin cinematografe si pub-uri , sa alerg de colo colo , sa lucrez la hostess si sa rad mereu … sa renunt la toate astea pentru un job cu norma intreaga si doar atat parca nu as vrea…si na stiu asta se va intamplat odata si odata dar vreau sa fie cat mai tarziu….

Observ ca oamenii sunt sistematici deoarece nu isi doresc rutina dar automat cand incep munca incep si rutina…. asta pentru ca fara sa-ti dai seama incepi sa iti faci un program , un sistem dupa care operezi in fiecare zi de munca… iar weekendurile sunt legate tot de munca , haine curate calcate , mancare, plimbare , o iesire apoi odihna ca de luni o iei de la capat!

adevaratele comori……..

Eu nu folosesc niciodata cuvantul renuntare. Bucura-te de viata, de iubire, de meditatie, de frumusetile lumii, de extazul existentei – bucura-te de tot! Transforma lumescul in sacru. Transforma acest tarm in tarmul celalalt, transforma pamantul in paradis.
Iar apoi, indirect, incepe sa se produca o anumita renuntare. Dar ea apare de la sine, nu ti-o impui tu. Este ceva care se intampla, incepi sa renunti la prostia ta. Incepi sa renunti la relatiile fara sens. Incepi sa renunti la locurile in care evolutia nu e cu putinta, insa eu nu numesc acest lucru renuntare, eu il numesc intelegere, constientizare.
Daca duci in mana pietre crezand ca sunt diamante, eu n-am sa-ti spun sa renunti la acele pietre, ci am sa-ti spun doar:

„Fii atent si mai uita-te o data!”.

Daca vezi singur ca nu sunt diamante, mai e nevoie sa renunti la ele? Iti vor cadea din mana de la sine. De fapt, daca mai vrei totusi sa le cari, va trebui sa faci un efort mare, iti va trebui o mare vointa sa le mai cari. Insa nu poti sa le mai cari mult.
O data ce ai vazut ca sunt inutile, fara rost, nu se poate sa nu le arunci. Si o data ce ai mainile goale, cauti adevaratele comori. Iar adevaratele comori nu se afla in viitor. Adevaratele comori se afla aici si acum, sunt prietenii care nu te-au lasat balta, sunt dupa amiezile in care razi si bei o bere….sunt zilele de vara la plaja in care alergi si razi pana numai poti, sunt chetele pentru suc si seminte cand mergi in parc….sau petrecerile la care dansezi de nu-ti mai simti picioarele, sunt parintii care isi fac griji si te mai cearta din cand in cand, sau surorile mai mari care te mai enrveaza ca iti zic ce treb sa faci dar totusi o fac pt ca te iubesc, copilaria e si ea o comoara si faptul ca iti dai seama ca ai crescut e si asta o comoara….
Eu in general renunt sa mai caut o persoana atunci cand imi dau seama de adevaratele sale intentii…dar pana nu vad adevarata fata a omului de langa mine nu ii bag in seama pe cei care imi spun adevarul despre persoana respectiva…de aceea :

Trebuie sa incercam sa ne dam seama de comorile din viata noastra…si repede pt ca uneori poate fi prea tarziu…….