stiu …si gata

stiu , sunt legi ale firii si ale dragostei care nu trebuie luate la rost , cu toate astea inca mai intreb in stanga si in dreapta destinului meu…
L-am iubit pentru el insusi, am jucat cinstit, dar am avut si un intres de suflet, am vrut sa fie altfel nu ca toti ceilalti sau ca celalalt….un barbat bun, frumos , dar el saracu nu a putut fi altfel,si zilele treceau si eu secatuita de speranta schimbari am inceput sa ma sting, incepuse sa se rupa vraja…
„Tu, numai tu, orice altceva e asteptare” asa mi-a scris celalalt bn asta intr-o zi…ce ciudat, si ma intrebam daca el e dragostea cea adevarata, bn a mai scris ca sunt filozoafa lui, ca sunt cineva cu care s-ar mai fi intalnit si in alte lumi dar eu nu vroiam sa cred, prea era ca din cartile pe care le citeam in lipsa lui…E drept ca si saruturile lui ardeau asa tare , ca simteam cum pana atunci dormisem pur si simplu pe filmul vietii mele…Amanunte ale fizionomiei lui, mainile prietene, felul lui de a privi lucrurile , cerul si parcul cand ne plimbam…parca aduna totul intr-un intreg care imi aducea aminte de un suflet pereche , doar al meu, castigat odata intr-un vis din copilaria de la geamul cu ploi…demult…
„Orice altceva e asteptare” cata dreptate in aceste cuvinte,caci noi ne intalneam in timp ramas de prisos, sau de inchiriat de la altii pe minciuni adevarate, fiecare cu locul lui bine plasat intr-o societate la fel de murdara ca acum, intamplator ajunsi fata in fata , mirati ca ni se poate intampla asa ceva, atenti sa nu stricam lumi crescute din adevarurile altor clipe……clipe ce treceau , si da ne-am facut fericiti ocazional, povesteam deseori….si cateodata mai faceam o pauza…realizand o relatie paralela ..ascunsa de restul lumii….am comis o tradare..defapt el a comis’o eu puteam oricand sa recunosc tot …dar el…? avea de ales intre puzderia de femei si mine…..dar deseori aveam certitudinea ca el e sarbatoarea mea pe pamant si totusi nu-mi dadea pace gustul amar al intrebarii dupa fiecare despartire: de ce nu da universul o mana de ajutor, aducandu-ne impreuna?
Stiu ca l-as fi vrut poate doar pt mn pentru ca deseori numai vroiam sa ma intorc in lumea reala, as fi ramas acolo si poate si el la fel ….iubeam lacom pana si peoapele-mi invatasera sa sarute….i-am spus de dorinta mea….dar nu mi-am promis nimic….nu mi-a dat o garantie si totusi eu am continuat sa-i vorbesc sincer, sa-i fiu alaturi ori de cate ori avea nevoie , l-am imbratisat cu cuvintele mele, caci asa ne intalneam cel mai des, in memoria telefonului mic.Atatea cuvinte de dor….
Intr-una din zile el nu a mai tinut pasul cu inima mea….l-am acuzat de multe ori de fuga,orbire, masti asezate cu precizie la momentul potrivit si alte infractiuni ale neiubirii….apoi a plecat incet incet si din vise si din Inbox, mai apare din cand in cand il salut si gata…..

Reclame